.HOME | .I.T.M | .COMUNICATE | .EVENIMENTE | .LEGISLATIE | .CONTACT

 

 

CAUZELE  EVENIMENTULUI PRODUS LA DEPOZITUL PORT AL

SC OIL TERMINAL SA CONSTANTA   LA REZERVORUL R20 , IN DATA DE 17.07.2003, ORA 8.

 

Obiectivul expertizei tehnice dispusa de ITM Constanta si  efectuata de INSEMEX Petrosani a fost stabilirea cauzelor si īmprejurarilor care au determinat producerea evenimentului la R20.

Conform documentului elaborat de INSEMEX Petrosani, s-au  emis urmatoarele ipoteze privind cauzele producerii evenimentului la R20, ipoteze care au stat la baza intocmirii procesului verbal de cercetare :

A. Reactie chimica de descompunere termica exploziva desfurata īn masa reziduurilor petroliere din R20, generata de contaminarea accidentala a produsului din rezervor cu o substanta incompatibila.

B. Explozie de tip deflagratie de intensitate mica, desfurata īn spatiul liber al R20, situat deasupra nivelului reziduurilor petroliere - explozie īn spatiul īnchis ,urmata imediat de -  incendiu - produs īn secundar.

 

A. Analiza ipotezelor privind tipul proceselor fizico-chimice care au determinat producerea evenimentului, infirma argumentat producerea īn rezervorul R20 a unei reactii chimice de descompunere termic exploziva a azotatului de amoniu din compozitia ureanului (uree 35%, azotat de amoniu 44% i ap 21%) īntrucāt:

1. circuitul produselor si reziduurilor petroliere īn cadrul Depozitului Port sunt separate de circuitul ureanului prin blinduri;

2. ureanul scurs pe ramps este colectat si īncarcat īn cisterne;

3. la analizele efectuate nu s-au identificat si masurat compusi cu azot īn compozitia fazei gazoase degajati de reziduuri petroliere la temperaturile de 22 ŗC si 38 ŗC, colectat dupa producerea evenimentului;

4.  nu s-au constatat modificari ale compozitiei apelor uzate la iesirea din separatorul Depozitului Port, īnainte si dupa eveniment;

5. Studiul influentei unor produse petroliere asupra comportarii īngrasamintelor lichide cu azot din punct de vedere al explozivitii citat la poz. 36 alin. 2 din Raportul de expertiza, rezulta ca īn astfel de cazuri nu rezulta efecte calorice exoterme care sa faciliteze degajarea amoniacului gazos.

 

 

B. Analiza ipotezei de tip deflagratie de intensitate mica desfurata īn spatiul liber al rezervorului R20, situat deasupra nivelului reziduurilor petroliere explozia īn spatiul īnchis considera ca aceasta este cea mai probabila cauza directa a evenimentului, prin suprapunerea īn timp si spatiu a urmatoarelor conditii:

        1. substantele inflamabile au avut un grad īnalt de dispersie īn spatiul liber al rezervorului R20;

2. concentratia substantelor inflamabile īn aer s-a situat īn domeniul de explozie, formāndu-se atmosfera exploziva de gaze si vapori de hidrocarburi īn aer;

        3. a existat o sursa de initiere eficienta, avānd temperatura si energie suficienta pentru aprinderea amestecului exploziv.

Īn conditiile aratate mai sus, deflagratia produsa īn rezervorul 20 a fost posibila numai cānd s-a realizat contactul nemijlocit al sursei de initiere, eficient, cu amestecul exploziv preformat.

 

Ipotezele privind sursa de initiere a exploziei de tip deflagraite de la cap. 5.4. din Raportul de expertiza tehnica, date ce īn conditiile create īn ziua evenimentului puteau fi:

I. Surse de initiere generate de activitatea desfurata pe capacul rezervorului R20.

II.  Autoaprinderea sulfurilor piroforice.

 

I.                     SURSE DE INITIERE GENERATE DE ACTIVITATEA DESFURATA PE CAPACUL REZERVORULUI R20

 

Din analiza surselor de initiere generate de activitatea desfurata pe capacul rezervorului R20 cap. 5.4.2.1., sunt considerate ca surse potentiale de initiere a deflagratiei urmatoarele:

I.a) descarcari electrostatice īn interiorul rezervorului R20;

I.b) descarcari electrostatice īn exteriorul rezervorului de la persoane;

I.c) scāntei mecanice generate de sculele utilizate pentru curatarea, prin razuire a capacului R20;

I.d) sursa de natura termica ex. igara.

 

I.a) Descarcari electrostatice īn interiorul rezervorului R20

Īn conditiile reale existente la R20, aparitia īn interior a descarcarilor electrostatice nu era posibila īntrucāt:

I.a.1. rezervorul R20, era racordat la reteaua de legare la pamānt, īn mai multe puncte, buletinele de īncercare si verificare a prizelor de pamānt PRAM nr. 25/13.06.2003 si 1/18.07.2003 (anex pg. 182), efectuat de personalul PRAM-ist din cadrul Atelierului Electric al S.C. Oil Terminal S.A., la R20 din Depozitul Port, rezulta valori ale rezistentei de dispersie la prize cuprinse īntre 0,1ø4,2 W, respectiv 0,16 ø3,64 W, conform prevederilor Normativului privind protectia constructiilor īmpotriva trasnetului I 20/2000.

I.a.2. la ora producerii evenimentului nu se pompa īn R20.

 

I.b) Descarcari electrostatice īn exteriorul rezervorului 20

I.b.1. Eventualele descarcari electrostatice īn exteriorul rezervorului, de la persoane, nu puteau constitui sursa de initiere a exploziei tip deflagraie, īntrucāt cei patru muncitori care lucrau pe capacul rezervorului (Chiric Sorin, Mateescu Dorule, Pan Dorin si Nicolescu Radu) nu au fost īn contact nemijlocit cu amestecul exploziv din interiorul rezervorului

I.b.2. Īn exteriorul rezervorului, la nivelul capacului, nu era posibila formarea amestecului exploziv.

Referitor la fisurile constatate pe capac īn zilele de 16.07.2003 de muncitorii care au efectuat operatia de curatire, la verificarea efectuata de seful de depozit adjunct  ing. Barbu Lidia, īmpreuna cu seful de echipa Bujor Petru a rezultat ca acestea nu patrundeau īn interiorul rezervorului.

Eventualele scapari de gaze si vapori prin gura de vizitare a rezervorului, care erau īn cantitate infima datorita densitatilor mai mari decāt ai aerului, fapt confirmat si de cei trei muncitori ca la ora respectiva cānd s-au urcat pe rezervor nu mirosea a gaze, acestea fiind disipate īn atmosfera datorita vāntului care avea o viteza de 3 m/s (cf. buletin meteo al Centrului Meteorologic Regional Constana).

 

I.c) Scāntei mecanice generate de sculele utilizate pentru curatarea, prin razuire a capacului R20

Scānteile mecanice generate de sculele utilizate pentru curatarea, prin razuire, a  capacului rezervorului, se infirma ca surse de initiere a deflagratiei pe baza urmatoarelor considerente:

I.c.1. Prin īncercarile de laborator efectuate asupra sculelor utilizate de muncitorii de la S.C. CYLTOON DESIGN S.R.L. Constanta pentru curatarea rezervoarelor inclusiv a capacului la R20 - maragoane (ciocane de bronz cu coad metalic), ciocane din otel cu coada de lemn, rachete cu coada de lemn, pacluri cu coada de lemn, perii de sārma si maturi de tatarc au evidentiat ca acestea nu au generat scāntei care sa aprinda atmosfera exploziva 10% - hidrogen -aer, care are energia de aprindere mai joasa decāt a amestecurilor explozive formate din gaze si vapori de hidrocarburi si aer.

I.c.2. Chiar daca s-ar fi produs scāntei mecanice, acestea nu puteau constitui sursa de initiere a deflagratiei, īntrucāt nu era posibila realizarea contactului nemijlocit īntre amestecul exploziv format īn interiorul rezervorului si sursa de initiere situata īn afara acestuia suprafata exterioara a rezervorului.

I.c.3. Īn data de 17.07.2003, din declaratiile muncitorilor rezulta ca pāna la producerea evenimentului au efectuat curarea exterioara, realizata cu maturile din dotare.

I.c.4. Lucrarile de curatare, degresare si vopsire a peretilor exteriori ai rezervoarelor  cu produse petroliere din cadrul S.C. Oil Terminal S.A. Constana s-au efectuat īn baza Permiselor de lucru pentru reparatii, tip M.I.Ch. cap. 14 anexa 5 din Normele departamentale de protectia muncii ed. 1982. Lucrarile respective pentru rezervorul R20 au fost realizate īn baza permisului de lucru din data de 06.06.2003, eliberat de conducerea Depozitului Port (anex pg. 64) si a tehnologiei de lucru pentru executie protectie anticorosiv īntocmit de S.C. CYLTOON CONST INVEST S.R.L. Constanta (anexa pg. 67).

I.c.5. Echipamentul individual de protectie al personalului S.C. Cyltoon Design S.R.L., a fost achizitionat prin firma S.C. EMA SERVICE S.R.l. Constana, care poseda avizele de comercializare nr. 43031/14.01.2002 si nr. 43759-2/09.05.2003 eliberate de M.M.S.S. pentru combinezoane si pantofi cu bombeu metalic.

 

        I.d) Tigara se exclude ca sursa de initiere a exploziei, pe baza urmatoarelor considerente:

I.d.1. Mecanismul de desfurare a exploziei evideniaza distrugeri mecanice īn partea sudica a rezervorului.

Locul de patrundere īn interiorul R20 a unui rest de tigara aruncat la īntāmplare putea fi numai gura de vizitare, situata īn partea estica a rezervorului, care nu avea capac. Īn aceast situatie, mecanismul de desfurare a exploziei ar fi fost altul, iar efectele dinamice maxime s-ar fi produs īn partea vestica a rezervorului.

I.d.2. Declaraitile personalului S.C. CYLTOON S.R.L., privind depozitarea rechizitelor de fumat īn masina parcata īn afara depozitului, la poarta, existenta unui program de pauze si fumat īn afara incintei depozitului; experienta acestuia personala īn efectuarea lucrarilor de curatire-vopsire la rezervoarele de produse petroliere.

I.d.3. Declaraitile lui Chiric Sorin si Mateescu Dorulet privind locul de producere a exploziei īn partea de S, spre Convex si ondularea capacului metalic, ce s-a deformat ca o bica īn partea din fata mea, īn zona unde se afla Nicolescu Radu.

 

II.                   AUTOAPRINDEREA SULFURILOR PIROFORICE

 

Autoaprinderea sulfurilor piroforice se considera ca fiind cea mai probabila sursa de initiere a exploziei de tip deflagratie, de intensitate slaba, desfurata īn rezervorul R20, īn baza urmatoarelor considerente:

II.1. Existenta stratului de produs, cu structura granulata, de culoare portocalie, depus zonal, sub forma de cordon, pe circumferinta interioara a virolei la īnaltimea de 2-2,5 m fata de fundul rezervorului, precum si la īmbinarile nituite ale virolei pe partile nord-estic, estic si sud-estic.

II.2. Existenta stratului de produs, discontinuu si zonal, de culoare galben deschis, pe partile interioare nordic si nord-vestic ale virolei, situate la īnaltimea de 2-2,5 m de fundul rezervorului.

II.3. Prezenta īn reziduurile petroliere a sulfului, confirmat de determinarea acestuia atāt a reziduurilor petroliere cāt si īn componentele reziduurilor petroliere (Rapoartele de īncercare nr. 20044/01.07.2003, 2738/13.07.2003, 2821/21.07.2003, 2845723.07.2003, 2846723.07.2003, 2847/23.07.2003 (anex pg. 91-111).

II.4. Prezenta hidrocarburilor propan si n+izobutan īn faza gazoasa degajata de reziduurile petroliere, la temperaturile de 22 °C si 38 °C, care evideniaza existenta gazelor de sonda dizolvate īn titeiul din produsul din R20. Gazele de sonda dizolvate īn titei, īn majoritatea cazurilor, conin si hidrogen sulfurat.

 

Cauza principala a autoaprinderii sulfurilor de fier consta īn īnsusirea lor de a se oxida īn contact cu oxigenul atmosferic, degajānd caldura.

Autoaprinderea corespunde declansarii arderii sulfurilor combustibile datorita autoīncalzirilor, fara interventia unei surse exterioare de aprindere.

Acumularea de caldura duce la cresterea temperaturii īn interiorul masei sulfurilor pāna la autoaprinderea lor.

Temperatura de aprindere a sulfurilor de fier este cuprins īntre 406-655 °C.

Temperatura dezvoltata la arderea depozitelor de sulfuri piroforice este net superioara temperaturii de aprindere a substantelor inflamabile dintr-un amestec exploziv.

Autoaprinderea sulfurilor piroforice īn afara procesului chimic este supusa si influentei unor factori de natura fizica: grosimea stratului, respectiv marimea depozitului de sulfuri piroforice formate, prezenta impuritatilor cu rol catalitic, marimea particulelor de sulfuri piroforice, suprafata specifica a contactului sulfurilor piroforice cu oxigenul din aer etc., fapt ceea ce face ca acest fenomen de autoaprindere a pirosulfurilor sa constituie un proces complex, putāndu-se produce īn anumite conditii.

 

 Īn concluzie: cauza principala a producerii exploziei de tip deflagratie, de intensitate slaba, produsa īn rezervorul R20, o constituie autoaprinderea sulfurilor piroforice depuse zonal pe circumferinta interioara a rezervorului, la īnaltimea de 2-2,5 m de la fundul rezervorului, care a constituit sursa de initiere a exploziei (deflagratiei) amestecului exploziv de gaze-vapori de hidrocarburi-aer, existent deasupra nivelului de produs din rezervor.

 

                                                                                                                                                                                                              Intocmit

                                                                                                                                                                                       INSPECTOR SEF ADJUNCT

                                                                                                                                                                                         ing. BECHEANU MARIAN  

   INSPECTOR SEF

jur. TIBERIU PLESU

 

 

 

 


 © 2003 Inspectoratul Teritorial de Munca Constanta

Site creat si administrat de Clinciu Razvan